orientabilitate
ORIENTABILITÁTE s.f. Însuşirea de a fi orientabil. [Pron. -ri-en-. / cf. fr. orientabilité].
(Dicţionar de neologisme)
ORIENTABILITÁTE s. f. însuşirea de a fi orientabil. (< fr. orientabilité)
(Marele dicţionar de neologisme)
orientabilitáte s. f., g.-d. art. orientabilităţii
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
ORIENTABILITÁTE s. f. însuşirea de a fi orientabil. (< fr. orientabilité)
(Marele dicţionar de neologisme)
(Dicţionar ortografic al limbii române)