orizontal dex - definiţie, sinonime, conjugare

orizontal

ORIZONTÁL, -Ă, orizontali, -e, adj. (Despre o dreaptă sau un plan; p. ext. despre direcţia unei mişcări) Care are o poziţie perpendiculară pe verticala unui loc. ♦ (Substantivat, f.) Dreaptă care este într-o astfel de poziţie. – Din fr., germ. horizontal.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ORIZONTÁL ~ă (~i, ~e) şi adverbial Care este paralel cu orizontul. Linie ~ă. A plana ~. /<germ., fr. horizontal
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ORIZONTÁL, -Ă adj., s.f. (Dreaptă, plan) paralel(ă) cu suprafaţa unui lichid în echilibru. [Cf. fr., germ. horizontal].
(Dicţionar de neologisme)

ORIZONTÁL, -Ă I. adj. s. f. (dreaptă, plan) paralel cu suprafaţa unui lichid în echilibru. II. adj. referitor la orizont (1). (< fr., germ. horizontal, germ. Horizont, it. orizonte)
(Marele dicţionar de neologisme)

orizontál adj. m., pl. orizontáli; f. sg. orizontálă, pl. orizontále
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: or ori oriz orizo orizon

Cuvinte se termină cu literele: al tal ntal ontal zontal