orografic

OROGRÁFIC, -Ă, orografici, -ce, adj. Care ţine de orografie, privitor la orografie. ♢ Nod orografic = ansamblu montan din care pornesc radiar culmi încadrate de o reţea hidrografică complexă. – Din fr. orographique.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

OROGRÁFI//C ~că (~ci, ~ce) Care ţine de orografie; propriu orografiei. /<fr. oro-graphique
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

OROGRÁFIC, -Ă adj. Referitor la orografie. [Cf. fr. orographique].
(Dicţionar de neologisme)

OROGRÁFIC, -Ă adj. referitor la orografie. o nod ~ = ansamblu montan din care pornesc radiar culmi încadrate de o reţea hidrografică complexă. (< fr. orographique)
(Marele dicţionar de neologisme)

orográfic adj. (sil. -gra-) → grafic
(Dicţionar ortografic al limbii române)