oronimic

ORONÍMIC, oronimice, s.n. Denumire toponimică pentru formele de relief. – Din oronimie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ORONÍMI//C ~ce n. Cuvânt prin care se denumeşte o formă de relief. /Din oronimie
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ORONÍMIC, -Ă adj. (Lingv.) Care denumeşte un munte. // s.n. Denumire topică pentru formele de relief. [Cf. fr. oronymique].
(Dicţionar de neologisme)

ORONÍMIC, -Ă s. n., adj. (cuvânt) care denumeşte o formă de relief; oronim. (< fr. oronymique)
(Marele dicţionar de neologisme)

oronímic s. n., pl. oronímice
(Dicţionar ortografic al limbii române)