orta dex - definiţie, sinonime, conjugare

orta

[Sinonime]
ORTÁ, ortale, s.f. (Înv.) 1. Unitate militară corespunzătoare unui regiment; (în armata turcească) regiment de ieniceri. 2. Trupă, ceată, bandă; grupare. – Din tc. orta.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ortá (ortále), s.f. – 1.Regiment, grupare militară. – 2. Grup, adunare, clasă. Tc. orta „centru” (Şeineanu, II, 278; Lokotsch 1597), cf. ngr. όρτᾶς, sb., alb. orta. – Der. ortac, s.m. (tovarăş, camarad), din tc. ortak (Roesler 600; Lokotsch 1598; Ronzevalle 38), cf. mr. urtac, alb., bg. ortak; ortăci, vb. refl. (a se întovărăşi, a se împrieteni); ortăcie, s.f. (asociere, tovărăşie, prietenie), în Banat şi Trans.
(Dicţionarul etimologic român)

ortá s. f., art. ortáua, g.-d. art. ortálei; pl. ortále
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ORTÁ s. v. breaslă, corporaţie, tagmă.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: or ort

Cuvinte se termină cu literele: ta rta