orti dex - definiţie, sinonime, conjugare

orti

ort orti
ORT1, orţi, s.m. (Înv. şi pop.) Monedă de valoare mică, reprezentând a patra parte dintr-un leu vechi (sau dintr-un taler). ♢ Ortul starostesc (sau vătăşesc) = taxă specială în Moldova (sau, respectiv, în Ţara Românească) plătită unui staroste pentru vinul adus la vânzare în târguri. ♢ Expr. (Fam.) A(-şi) da ortul popii = a muri. Tot doi bani (sau lei) şi un ort = totuna, la fel de neînsemnat. – Din pol. ort, germ. Ort.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ORT orţi m. înv. Monedă măruntă egală cu un sfert de leu vechi cu circulaţie şi în Ţara Moldovei. ♢ ~ul strămoşesc (sau vătăşesc) taxă specială stabilită de staroste pentru vânzarea vinului. Tot doi bani şi un ~ la fel de neînsemnat. A(-şi) da ~ul popii a muri; a deceda. /<pol. ort, germ. Ort
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ort (órţi), s.m. – Ban, mai ales cu privire la monede vechi. Germ. Ort (Tiktin; Borcea 200), cf. mag., pol. ort (Gáldi, Dict., 180).
(Dicţionarul etimologic român)

ORTI- v. horti-.
(Dicţionar de neologisme)

ort (monedă) s. m., pl. orţi
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: or ort

Cuvinte se termină cu literele: ti rti