ortic dex - definiţie, sinonime, conjugare

ortic

ÓRTIC, ortice, adj. (În sintagma) Triunghi ortic = triunghi ale cărui vârfuri sunt punctele de intersecţie ale înălţimilor cu laturile opuse vârfurilor triunghiului din care sunt coborâte. – Din fr. orthique.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ÓRTIC, -Ă adj. (Mat.) Triunghi ortic = triunghi ale cărui vârfuri sunt punctele de intersecţie ale înălţimilor cu laturile opuse vârfurilor triunghiului din care sunt coborâte. [< fr. orthique].
(Dicţionar de neologisme)

ÓRTIC adj. (mat.) triunghi ~ = triunghi ale cărui vârfuri sunt punctele de intersecţie ale înălţimilor cu laturile opuse vârfurilor triunghiului din care sunt coborâte. (< fr. orthique)
(Marele dicţionar de neologisme)

órtic adj. n., pl. órtice
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: or ort orti

Cuvinte se termină cu literele: ic tic rtic