ortofonic
ORTOFÓNIC, -Ă, ortofonici, -ce, adj. (Despre transmisiuni radio-electrice) Care nu modifică timbrul sunetului emis. – Din fr. orthophonique.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ORTOFÓNIC, -Ă adj. Care redă precis timbrul sunetului emis. [Cf. fr. orthophonique].
(Dicţionar de neologisme)
ORTOFÓNIC, -Ă adj. referitor la ortofonie. ♢ (despre transmisiuni radioelectrice) care redă precis timbrul sunetului emis. (< fr. orthophonique)
(Marele dicţionar de neologisme)
ortofónic adj. m. fonic
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ORTOFÓNIC, -Ă adj. Care redă precis timbrul sunetului emis. [Cf. fr. orthophonique].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
ortofónic adj. m. fonic
(Dicţionar ortografic al limbii române)