ortopedie
ORTOPEDÍE s.f. Ramură a chirurgiei care se ocupă cu studiul şi tratamentul bolilor şi deformaţiilor congenitale sau dobândite ale oaselor şi ale articulaţiilor corpului. – Din fr. orthopédie, germ. Orthopädie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ORTOPEDÍE f. Ramură a medicinei care se ocupă cu studiul bolilor de oase şi de articulaţii. /<fr. orthopédie, germ. Orthopädie
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
ORTOPEDÍE s.f. Ramură a medicinii care se ocupă cu studiul şi tratamentul deformaţiilor oaselor şi articulaţiilor corpului. [Gen. -iei. / < fr. orthopédie, germ. Orthopädie, cf. gr. orthos – drept, paideia – creştere].
(Dicţionar de neologisme)
ORTOPEDÍE s. f. ramură a chirurgiei care studiază tratamentul bolilor şi deformaţiilor sistemului osos. (< fr. orthopédie, germ. Orthopëdie)
(Marele dicţionar de neologisme)
ortopedíe s. f., art. ortopedía, g.-d. ortopedíi, art. ortopedíei
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ORTOPEDÍE f. Ramură a medicinei care se ocupă cu studiul bolilor de oase şi de articulaţii. /<fr. orthopédie, germ. Orthopädie
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
ORTOPEDÍE s. f. ramură a chirurgiei care studiază tratamentul bolilor şi deformaţiilor sistemului osos. (< fr. orthopédie, germ. Orthopëdie)
(Marele dicţionar de neologisme)
ortopedíe s. f., art. ortopedía, g.-d. ortopedíi, art. ortopedíei
(Dicţionar ortografic al limbii române)