ortotonus

ORTOTÓNUS, ortotonusuri, s.n. Spasm prelungit al muşchilor capului, trunchiului şi membrelor care determină o poziţie rigidă în linie dreaptă a corpului. – Din fr. orthotonos.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ORTOTÓNUS s.n. (Med.) Varietate de tetanos caracterizată printr-o contracţie a musculaturii corpului, trunchiului şi membrelor, care determină o poziţie rigidă, dreaptă. [< fr. orthotonos, cf. gr. orthos – drept, tonos – tensiune].
(Dicţionar de neologisme)

ORTOTÓNUS s. n. varietate de tetanos caracterizată prin contracţia musculaturii corpului, a trunchiului şi membrelor, care determină o poziţie rigidă, dreaptă. (< fr. orthotonos)
(Marele dicţionar de neologisme)

ortotónus s. n, pl. ortotónusuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)