osman dex - definiţie, sinonime, conjugare

osman

[Sinonime]
OSMÁN, -Ă, osmani, -e, s.m. şi f., adj. (Înv.) 1. S.m. şi f. Turc. 2. Adj. Turcesc.* Limba osmană = limba turcă. – Din osmanlâu (derivat regresiv).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

OSMÁN1 ~ă (~i, ~e) ist. Care aparţinea populaţiei de bază a statului feudal turc. /Din osmanlâu
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

OSMÁN2 ~i m. şi adjectival ist. Persoană care făcea parte din populaţia de bază a statului feudal turc sau era originară de acolo; otoman. /Din osmanlâu
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

osmán s. m., adj. m., pl. osmáni; f. sg. osmánă, g.-d. art. osmánei, pl. osmáne
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
OSMÁN adj. TURCESC.
(Dicţionar de sinonime)

OSMÁN s., adj. v. turc.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: os osm osma

Cuvinte se termină cu literele: an man sman