ostentativ dex - definiţie, sinonime, conjugare

ostentativ

[Sinonime]
OSTENTATÍV, -Ă, ostentativi, -e, adj. Făcut cu intenţia de a pune ceva în evidenţă, de a impresiona, de a provoca; demonstrativ, provocator, ostentatoriu. – Din it. ostentativo, germ. ostentativ.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

OSTENTATÍV ~ă (~i, ~e) Care manifestă ostentaţie; realizat cu ostentaţie; demonstrativ. /<it. ostentativo, germ. ostentativ
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

OSTENTATÍV, -Ă adj. Făcut cu ostentaţie; provocator; ostentatoriu. [Cf. germ. ostentativ, it. ostentativo, fr. ostentatif].
(Dicţionar de neologisme)

OSTENTATÍV, -Ă adj. cu ostentaţie; provocator; ostentatoriu. (< germ. ostentativ, it. ostentativo)
(Marele dicţionar de neologisme)

ostentatív adj. m., pl. ostentatívi; f. sg. ostentatívă, pl. ostentatíve
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
OSTENTATÍV adj. demonstrativ, provocator. (O atitudine ~.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: os ost oste osten ostent

Cuvinte se termină cu literele: iv tiv ativ tativ ntativ