osteopatie
OSTEOPATÍE, osteopatii, s.f. Boală a unui os sau a sistemului osos. [Pr.: -te-o-] – Din fr. ostéopathie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
OSTEOPATÍE s.f. (Med.) Denumire generică a bolilor sistemului osos. [Gen. -iei. / < fr. ostéopathie, cf. gr. osteon – os, pathos – boală].
(Dicţionar de neologisme)
OSTEOPATÍE s. f. denumire generică a bolilor sistemului osos. (< fr. ostéopathie)
(Marele dicţionar de neologisme)
osteopatíe s. f. (sil. -te-o-), art. osteopatía, g.-d. art. osteopatíei; pl. osteopatíi, art. osteopatíile
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
OSTEOPATÍE s.f. (Med.) Denumire generică a bolilor sistemului osos. [Gen. -iei. / < fr. ostéopathie, cf. gr. osteon – os, pathos – boală].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
osteopatíe s. f. (sil. -te-o-), art. osteopatía, g.-d. art. osteopatíei; pl. osteopatíi, art. osteopatíile
(Dicţionar ortografic al limbii române)