ostracodă

OSTRACÓD, ostracode, s.n. (La pl.) Ordin de crustacee inferioare mici, cu corpul nesegmentat, adăpostit într-o cochilie bivalvă; (la sg.) animal care face parte din acest ordin. – Din fr. ostracodes.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ostracódă s.f. (pl. ostracode)
(Dictionnaire morphologique de la langue roumaine)

ostracód s.m. (pl. ostracozi) v. ostracodă.
(Dictionnaire morphologique de la langue roumaine)

OSTRACÓDE s.n.pl. Ordin de crustacee inferioare cu corpul nesegmentat şi cochilie bivalvă; (la sg.) animal din acest ordin. [Sg. ostracod s.m. / < fr. ostracodes, cf. gr. ostrakon – cochilie].
(Dicţionar de neologisme)

OSTRACÓDE s. n. pl. subclasă de crustacee mici, cu corpul nesegmentat şi cu cochilie bivalvă. (< fr. ostracodes)
(Marele dicţionar de neologisme)

ostracód s. n., pl. ostracóde
(Dicţionar ortografic al limbii române)