otorinolaringologie

OTORINOLARINGOLOGÍE s.f. Ramură a medicinii care studiază anatomia, fiziologia şi patologia urechii, a nasului şi a laringelui. – Din fr. oto-rhino-laryngologie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

OTORINOLARINGOLOGÍE f. Ramură a medicinei care se ocupă cu studiul bolilor de urechi, de nas şi de laringe. /<fr. oto-rhi-nolaryngologie
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

OTORINOLARINGOLOGÍE s.f. Disciplină care se ocupă cu studiul urechii, al nasului şi al laringelui, precum şi cu bolile lor. [Gen. -iei. / < fr. oto-rhino-laryngologie, cf. gr. ous – ureche, rhis – nas, larynx – laringe, logos – studiu].
(Dicţionar de neologisme)

OTORINOLARINGOLOGÍE s. f. ramură a medicinei care studiază anatomia, fiziologia şi patologia urechii, nasului şi laringelui. (< fr. oto-rhino- laryngologie)
(Marele dicţionar de neologisme)

otorinolaringologíe s. f. laringologie
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
OTORINOLARINGOLOGÍE s. (MED.) orele.
(Dicţionar de sinonime)