ovul

OVÚL, ovule, s.n. Gametul femel al animalelor. ♦ Element sexual femel al plantelor fanerogame, produs al carpelelor, care, după fecundare, se transformă în sămânţă. – Din fr. ovule.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

OVÚL ~e n. 1) (la animale) Celulă sexuală femelă. 2) (la plantele cu flori) Parte din carpelă care, după fecundare, se preface în sămânţă. /<fr. ovule
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

OVÚL s.n. 1. Celulă sexuală produsă de ovar, care, după fecundaţie, dă naştere embrionului. ♦ Parte a carpelei plantelor fanerogame care, după fecundare, se transformă în sămânţă. 2. Drajeu de forma unui ou, de obicei mare cât o cireaşă, preparat din glicerină, solidificată, care conţine un medicament. [Var. ovulă s.f. / < fr. ovule].
(Dicţionar de neologisme)

OVÚL s. n. 1. gamet femel produs de ovar. 2. parte a carpelei plantelor fanerogame care, după fecundare, se transformă în sămânţă. 3. drajeu de forma unui ou mare cât o cireaşă, din glicerină solidificată, care conţine un medicament. (< fr. ovule)
(Marele dicţionar de neologisme)

ovúl s. n., pl. ovúle
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
OVUL FECUNDÁT s. v. zigot.
(Dicţionar de sinonime)