pânditor dex - definiţie, sinonime, conjugare

pânditor

[Sinonime]
PÂNDITÓR, -OÁRE, pânditori, -oare, adj. Care pândeşte, care iscodeşte. – Pândi + suf. -tor.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PÂNDITÓR1 adv. Pe furiş; pe neobservate; pe nesimţite; tiptil. /a pândi + suf. ~tor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

PÂNDIT//ÓR2 ~oáre (~óri, ~oáre) Care pândeşte. Privire ~oare. /a pândi + suf. ~tor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

pânditór adj. m., pl. pânditóri; f. sg. şi pl. pânditoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
PÂNDITÓR s. v. pândar.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: pa pan pand pandi pandit

Cuvinte se termină cu literele: or tor itor ditor nditor