PÂNZUÍT adj. v. PÂNZUI. [DLRM]
(Alte dicţionare)
pânzuí, pânzuiésc, vb. IV (reg.) 1. a înfăşura pe cineva în pânză mortuară. 2. (despre nave) a prinde, a fixa pânza pe catarg. 3. a oţeli (o secure, un topor).
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)
Sinonime:
PÂNZUÍ vb. v. căli, oţeli.
(Dicţionar de sinonime)
(Alte dicţionare)
pânzuí, pânzuiésc, vb. IV (reg.) 1. a înfăşura pe cineva în pânză mortuară. 2. (despre nave) a prinde, a fixa pânza pe catarg. 3. a oţeli (o secure, un topor).
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)
Sinonime:
PÂNZUÍ vb. v. căli, oţeli.
(Dicţionar de sinonime)