pârguit dex - definiţie, sinonime, conjugare
PÂRGUÍ, pers. 3 pârguieşte, vb. IV. Refl. (Despre fructe, legume şi cereale) A începe să se coacă, a da în copt. – Pârgă + suf. -ui.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PÂRGUÍT1 s.n. Faptul de a se pârgui; timpul când se pârguiesc fructele sau cerealele. – V. pârgui.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PÂRGUÍT2, -Ă, pârguiţi, -te, adj. (Despre fructe, legume şi cereale) Care începe să se coacă, care a dat în copt. – V. pârgui.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A SE PÂRGU//Í pers. 3 se ~iéşte intranz. (despre fructe, legume, cereale) A începe să se coacă; a da în pârgă. /pârgă + suf. ~ui
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

pârguí vb., ind. prez. 3 sg. pârguiéşte, imperf. 3 sg. pârguiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. pârguiáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

pârguít s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
PÂRGUÍ vb. (reg.) a se pârgăi, a se pârgălui, a se pârgăvi. (Fructele s-au ~.)
(Dicţionar de sinonime)

PÂRGUÍT adj. (prin Transilv.) pârgav. (Fructe ~.)
(Dicţionar de sinonime)

PÂRGUÍT s. pârguire. (~ul fructelor.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: pa par parg pargu pargui

Cuvinte se termină cu literele: it uit guit rguit arguit