pârlogire dex - definiţie, sinonime, conjugare
PÂRLOGÍ, pârlogesc, vb. IV. Refl. (Reg.; despre terenuri agricole nelucrate) A se părăgini. – Din pârloagă.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PÂRLOGÍRE, pârlogiri, s.f. (Reg.; despre terenuri agricole nelucrate) Părăginire. – V. pârlogi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A PÂRLOG//Í pers. 3 ~ésc tranz. (terenuri) A face să se pârlogească; a părăgini. /Din pârloagă
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE PÂRLOG//Í se ~éşte intranz. (despre terenuri necultivate) A se transforma în pârloagă; a deveni pârloagă; a se acoperi cu buruieni; a se părăgini; a se înţelini. /Din pârloagă
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

pârlogí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. pârlogésc, imperf. 3 sg. pârlogeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. pârlogeáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

pârlogíre s. f., pl. pârlogíri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
PÂRLOGÍ vb. v. părăgini, sălbătici.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: pa par parl parlo parlog

Cuvinte se termină cu literele: re ire gire ogire logire