pădureana

PĂDUREÁN, -Ă, pădureni, -e, adj., s.m. şi f. 1. Adj. Care ţine de pădure, privitor la pădure; de la pădure, care trăieşte sau se găseşte în pădure. 2. S.m. şi f. Persoană care trăieşte într-o regiune de pădure sau de munte ori este originară de acolo. – Pădure + suf. -ean.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PĂDUR//EÁN ~eánă (~éni, ~éne) m. şi f. Persoană care trăieşte într-o regiune de pădure sau de munte ori este originară de acolo. /pădure + suf. ~ean
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

pădureán adj. m., s. m., pl. păduréni; f. sg. pădureánă, pl. păduréne
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
PĂDUREÁN s. (reg.) codrean.
(Dicţionar de sinonime)

PĂDUREÁNA s. art. v. mama-pădurii.
(Dicţionar de sinonime)