păleață

PALEÁT, -Ă adj. (herald.; despre un scut, o figură) divizat vertical într-un număr par de părţi egale. (< fr. palé)
(Marele dicţionar de neologisme)

paleát adj. m., pl. paleáţi; f. sg. paleátă, pl. paleáte
(Dicţionar ortografic al limbii române)

păleáţă, păléţe, şi păleţi, s.f. (reg.) 1. par, prăjină (lungă şi subţire), nuia. 2. bucată scurtă de lemn cu care se doboară fructele. 3. om foarte înalt; om slab, gălbejit.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)