pălmuță
PĂLMÚŢĂ, pălmuţe, s.f. Diminutiv al lui palmă1 (1); pălmiţă. – Palmă + suf. -uţă.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
pălmúţă s. f., g.-d. art. pălmúţei; pl. pălmúţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
pălmúţă s. f., g.-d. art. pălmúţei; pl. pălmúţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)