pământeni dex - definiţie, sinonime, conjugare
PĂMÂNTEÁN, -Ă, pământeni, -e, adj. 1. Care trăieşte, care locuieşte pe Pământ; de pe Pământ, specific Pământului. ♦ (Substantival) Locuitor al Pământului. 2. (Adesea substantivat) Născut în ţara despre care este vorba; indigen, băştinaş, autohton. 3. (Substantivat; rar) Muritor2. – Pământ + suf. -ean.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PĂMÂNT//EÁN1 ~eánă (~éni, ~éne) v. PĂMÂNTESC. /pământ + suf. ~ean
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

PĂMÂNT//EÁN2 ~éni m. 1) Fiinţă umană născută pe Pământ; pe planeta Terra; locuitor al Pământului. 2) Persoană care este de loc din regiunea sau localitatea avută în vedere; băştinaş; indigen; autohton. /pământ + suf. ~ean
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

pământeán adj. m., pl. pământéni; f. sg. pământeánă, pl. pământéne
(Dicţionar ortografic al limbii române)

pământení, pământenésc, vb. IV (reg.) 1. (refl.) a se stabili, a se statornici într-un loc. 2. a împroprietări.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)



Sinonime:
PĂMÂNTEÁN adj., s. 1. adj., s. v. băştinaş. 2. s. v. om. 3. adj. v. laic.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: pa pam pama paman pamant

Cuvinte se termină cu literele: ni eni teni nteni anteni