păpău dex - definiţie, sinonime, conjugare
PĂPÁ, pap, vb. I. Tranz. 1. (În graiul copiilor) A mânca. ♢ Compus: papă-lapte s.m. invar. = persoană lipsită de energie, de iniţiativă; om bleg, nătăfleţ. 2. Fig. (Fam.) A irosi, a risipi, a toca (bani, avere etc.). – Lat. pappare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A PĂPÁ pap tranz. fam. 1) (alimente) A introduce în gură, mestecând şi înghiţind; a mânca. ♢ Papă-lapte calificativ depreciativ, atribuit unei persoane molâi, lipsite de vlagă şi de iniţiativă. 2) fig. (bani, avere etc.) A cheltui în mod nechibzuit; a toca; a irosi. /<lat. pappare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

pápă-tót s. m.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

pápă-lápte s. m.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

păpá vb., ind. prez. 1 sg. pap, 3 sg. şi pl. pápă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

păpău, păpăi, s.m. (reg.) mâncău.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)



Sinonime:
PĂPÁ vb. v. arunca, azvârli, cheltui, irosi, împrăştia, mânca, prăpădi, risipi, zvârli.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: pa pap papa

Cuvinte se termină cu literele: au pau apau