pătăranie

PĂTĂRÁNIE, pătăranii, s.f. (Pop. şi fam.) Păţanie, întâmplare neplăcută. – Păţi + suf. -ăranie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PĂTĂR//ÁNIE ~ănii f. fam. Întâmplare neobişnuită (din viaţa unei persoane); păţanie. /a păţi + suf. ~ăranie
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

pătăránie s. f. (sil. -ni-e), art. pătăránia (sil. -ni-a), g.-d. art. pătărániei; pl. pătăránii, art. pătărániile (sil. -ni-i-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)

pătăránie, pătăránii, s.f. (pop. şi fam.) 1. îmtâmplare neplăcută, păţanie. 2. (reg.) scandal, ceartă, zarvă.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)

---

Sinonime:
PĂTĂRÁNIE s. v. păţanie.
(Dicţionar de sinonime)