pătrățel dex - definiţie, sinonime, conjugare

pătrățel

PĂTRĂŢÉL, -EÁ, -ÍCĂ, pătrăţele, s.n. şi f. Diminutiv al lui pătrat (1). ♦ Mic obiect în formă de cub sau de paralelipiped. – Pătrat + suf. -el, -ea, -ică.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

pătrăţél s.n., pătrăţeá / pătrăţícă s.f. (pl. pătrăţele)
(Dictionnaire morphologique de la langue roumaine)

pătrăţél s. n. (sil. -tră-), pl. pătrăţéle
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: pa pat patr patra patrat

Cuvinte se termină cu literele: el tel atel ratel tratel