PACÍFIC, -Ă, pacifici, -ce, adj. 1. (Înv.) Iubitor de pace, de bună înţelegere, de linişte, paşnic; care tinde spre un acord, spre împăcare. 2. (Ieşit din uz; în sintagma) Locomotivă pacific (şi substantivat, n.) = locomotivă cu viteză mare, folosită la tracţiunea vagoanelor de călători. – Din lat. pacificus, fr. pacifique, it. pacifico.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
PACIFICÁ, pacífic, vb. I. Tranz. 1. A face să înceteze conflictele armate, luptele etc., a restabili pacea. ♦ A pune capăt unui conflict, unor certuri, neînţelegeri etc.; a înlătura, a aplana. 2. (Rar) A restabili liniştea sufletească, a aduce împăcarea; a atenua durerea fizică; a linişti, a potoli. – Din fr. pacifier, it. pacificare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
PACÍFI//C ~că (~ci, ~ce) 1) Care tinde spre pace; iubitor de pace. 2) Care este calm; lipsit de agresivitate; paşnic. /<lat. pacificus, fr. pacifique
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A PACIFICÁ pacífic tranz. 1) (popoare, ţări aflate în litigiu) A face să încheie pace; a readuce la pace. 2) rar (persoane) A face să recapete pacea sufletească, liniştea, calmul; a alina; a linişti. /<fr. pacifier, it. pacificare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
PACÍFIC, -Ă adj. (Liv.) Paşnic; liniştit. [Cf. lat. pacificus, fr. pacifique, it. pacifico].
(Dicţionar de neologisme)
PACÍFIC s.n. v. locomotivă.
(Dicţionar de neologisme)
PACIFICÁ vb. I. tr. A face să înceteze conflictele armate, luptele, dezordinile; a restabili pacea, ordinea. [P.i. pacífic. / cf. lat., it. pacificare, fr. pacifier].
(Dicţionar de neologisme)
PACÍFIC, -Ă adj. paşnic; liniştit. (< lat. pacificus, fr. pacifique)
(Marele dicţionar de neologisme)
PACIFICÁ vb. tr. a restabili pacea, ordinea. (< fr. pacifier, lat., it. pacificare)
(Marele dicţionar de neologisme)
pacífic adj. m., pl. pacífici; f. sg. pacífică, pl. pacífice
(Dicţionar ortografic al limbii române)
pacificá vb., ind. prez. 1 sg. pacífic, 3 sg. şi pl. pacífică; conj. prez. 3 sg. şi pl. pacífice
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
PACÍFIC adj. v. paşnic.
(Dicţionar de sinonime)
PACIFICÁ vb. v. aplana, atenua, calma, descreşte, diminua, domoli, înlătura, linişti, micşora, modera, pondera, potoli, reduce, scădea, slăbi, tempera.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
PACIFICÁ, pacífic, vb. I. Tranz. 1. A face să înceteze conflictele armate, luptele etc., a restabili pacea. ♦ A pune capăt unui conflict, unor certuri, neînţelegeri etc.; a înlătura, a aplana. 2. (Rar) A restabili liniştea sufletească, a aduce împăcarea; a atenua durerea fizică; a linişti, a potoli. – Din fr. pacifier, it. pacificare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A PACIFICÁ pacífic tranz. 1) (popoare, ţări aflate în litigiu) A face să încheie pace; a readuce la pace. 2) rar (persoane) A face să recapete pacea sufletească, liniştea, calmul; a alina; a linişti. /<fr. pacifier, it. pacificare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
PACÍFIC, -Ă adj. (Liv.) Paşnic; liniştit. [Cf. lat. pacificus, fr. pacifique, it. pacifico].
(Dicţionar de neologisme)
PACÍFIC s.n. v. locomotivă.
(Dicţionar de neologisme)
PACIFICÁ vb. I. tr. A face să înceteze conflictele armate, luptele, dezordinile; a restabili pacea, ordinea. [P.i. pacífic. / cf. lat., it. pacificare, fr. pacifier].
(Dicţionar de neologisme)
PACÍFIC, -Ă adj. paşnic; liniştit. (< lat. pacificus, fr. pacifique)
(Marele dicţionar de neologisme)
PACIFICÁ vb. tr. a restabili pacea, ordinea. (< fr. pacifier, lat., it. pacificare)
(Marele dicţionar de neologisme)
pacífic adj. m., pl. pacífici; f. sg. pacífică, pl. pacífice
(Dicţionar ortografic al limbii române)
pacificá vb., ind. prez. 1 sg. pacífic, 3 sg. şi pl. pacífică; conj. prez. 3 sg. şi pl. pacífice
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
PACÍFIC adj. v. paşnic.
(Dicţionar de sinonime)
PACIFICÁ vb. v. aplana, atenua, calma, descreşte, diminua, domoli, înlătura, linişti, micşora, modera, pondera, potoli, reduce, scădea, slăbi, tempera.
(Dicţionar de sinonime)