paf dex - definiţie, sinonime, conjugare

paf

PAF interj. 1. Cuvânt care imită zgomotul produs de o apăsare puternică, de o lovitură, de o pocnitură etc. 2. (Fam.; în expr.) A rămâne (sau a face pe cineva să rămână) paf = a rămâne (sau a face pe cineva să rămână) uimit, surprins, nemişcat. A face paf (pe cineva) = a uimi, a da gata, a învinge într-o discuţie (pe cineva). – Onomatopee.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PAF interj. (se foloseşte pentru a reda zgomotul produs de o lovitură). /Onomat.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

paf interj.
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: pa

Cuvinte se termină cu literele: af