PAGINATÓR, -OÁRE, paginatori, -oare, s.m. şi f. Muncitor tipograf care face paginaţia (1) unui text cules. – Pagina + suf. -tor.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
PAGINAT//ÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. şi f. Tipograf specializat în paginarea textelor culese. /pagina + suf. ~tor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
PAGINATÓR, -OÁRE s.m. şi f. Tipograf care aşază în pagini textul cules şi corectat. [< pagina + -tor].
(Dicţionar de neologisme)
PAGINATÓR, -OÁRE s. m. f. tipograf care face paginaţia (1). (< pagina + -tor)
(Marele dicţionar de neologisme)
paginatór s. m., pl. paginatóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
paginatoáre s. f., g.-d. art. paginatoárei; pl. paginatoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
PAGINAT//ÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. şi f. Tipograf specializat în paginarea textelor culese. /pagina + suf. ~tor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
PAGINATÓR, -OÁRE s. m. f. tipograf care face paginaţia (1). (< pagina + -tor)
(Marele dicţionar de neologisme)
paginatór s. m., pl. paginatóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
paginatoáre s. f., g.-d. art. paginatoárei; pl. paginatoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)