palatinat

PALATINÁT, palatinate, s.n. 1. Demnitate, funcţie de palatin¹. 2. Teritoriu sau provincie guvernată de un palatin¹. [Pl. şi: palatinaturi]. – Din fr. palatinat.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PALATINÁT ~uri n. ist. 1) Funcţie de palatin. 2) Durata acestei funcţii. 3) Sediul palatinului. 4) Provincie guvernată de un palatin. /<fr. palatinat
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

PALATINÁT s.n. Demnitatea de palatin. ♦ Teritoriu sau provincie guvernată de un palatin. [Cf. germ. Palatinat, fr. palatinat].
(Dicţionar de neologisme)

PALATINÁT s. n. 1. demnitatea de palatin¹. 2. teritoriu, provincie guvernată de un palatin¹. (< fr. palatinat)
(Marele dicţionar de neologisme)

palatinát s. n., pl. palatináturi
(Dicţionar ortografic al limbii române)