palingenezie

PALINGENEZÍE s.f. (În unele concepţii filozofice) Renaştere, înviere periodică a tuturor fiinţelor. ♦ Fig. Înnoire, regenerare (morală). – Din fr. palingénésie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PALINGENEZÍE s.f. 1. Concepţie metafizică care preconizează reînvierea periodică a tuturor fiinţelor; metempsihoză. ♦ (Fig.) Înnoire, regenerare (morală). 2. Concepţie potrivit căreia istoria este alcătuită din perioade succesive de decădere şi de înflorire. 3. Concepţie despre perfecţionarea permanentă a vieţuitoarelor printr-o evoluţie lentă. [Gen. -iei. / < fr. palingénésie, cf. gr. palingenesis – renaştere].
(Dicţionar de neologisme)

PALINGENEZÍE s. f. 1. concepţie metafizică ce preco-nizează reînvierea periodică a tuturor fiinţelor; metempsihoză. ♢ (fig.) înnoire, regenerare (morală). 2. concepţie potrivit căreia istoria este alcătuită din perioade succesive de decădere şi de înflorire. 3. concepţie care afirmă perfecţionarea continuă a vieţuitoarelor printr-o evoluţie lentă. (< fr. palingénésie)
(Marele dicţionar de neologisme)

palingenezíe s. f., art. palingenizía, g.-d. palingenezíi, art. palingenezíei
(Dicţionar ortografic al limbii române)