palisandru

PALISÁNDRU, palisandri, s.m. Arbore exotic cu lemn tare şi dens, de culoare neagră-violetă şi cu miros plăcut, din care se fac mobile fine (Jacaranda obtusifolia); p. restr. lemnul acestui arbore. – Din fr. palissandre.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PALISÁNDR//U ~i m. 1) Arbore exotic cu lemn aromat, tare şi greu, de culoare violetă, cu nuanţe negre şi galbene, folosit la confecţionarea mobilei scumpe şi a unor instrumente muzicale. 2) Lemnul acestui arbore. /<fr. palissandre
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

PALISÁNDRU, palisandri, s.n. Arbore exotic cu lemnul tare şi cu miros plăcut, din care se fac mobile.
(Dicţionarul limbii române contemporane)

PALISÁNDRU s.m. Arbore exotic cu flori mari, albastre sau roşii, al cărui lemn mirositor, foarte tare, de culoare neagră-violetă, se întrebuinţează în tâmplăria fină. [< fr. palissandre, cf. it. palissandro].
(Dicţionar de neologisme)

PALISÁNDRU s. m. arbore exotic cu flori mari, albastre sau roşii, al cărui lemn mirositor, foarte tare, negru-violet, e folosit în tâmplăria fină. (< fr. palissandre)
(Marele dicţionar de neologisme)

palisándru s. m., art. palisándrul; pl. palisándri, art. palisándrii
(Dicţionar ortografic al limbii române)