palisare

PALISÁ, palisez, vb. I. Tranz. A lega ramurile pomilor fructiferi de un suport, de un spalier pentru a împiedica ruperea lor în caz de furtună sau pentru a da ramurilor o anumită formă. – Din fr. palisser.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PALISÁRE, palisări, s.f. Acţiunea de a palisa şi rezultatul ei; palisaj. – V. palisa.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A PALIS//Á ~éz tranz. (ramurile pomilor fructiferi) A lega de un suport, de un spalier pentru a împiedica punerea lor în caz de furtună sau pentru a da o anumită formă. /<fr. palisser
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

PALISÁ vb. I. tr. A lega un lăstar, o ramură de un suport pentru a da pomilor fructiferi forma dorită sau pentru a nu fi rupţi de vânt. [< fr. palisser].
(Dicţionar de neologisme)

PALISÁRE s.f. Acţiunea de a palisa şi rezultatul ei; palisaj. [< palisa].
(Dicţionar de neologisme)

PALISÁ vb. tr. a lega un lăstar, o ramură de un suport pentru a da pomilor fructiferi forma dorită sau pentru a nu fi rupţi de vânt. (< fr. palisser)
(Marele dicţionar de neologisme)

palisá vb., ind. prez. 1 sg. paliséz, 3 sg. şi pl. paliseáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

palisáre s. f., g.-d. art. palisării; pl. palisări
(Dicţionar ortografic al limbii române)