PĂLÍT, -Ă, păliţi, -te, adj. (Despre plante) Îngălbenit, ofilit, veştejit (de arşiţă, de vânt, de frig etc.). – V. păli1.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
PĂLÍT2, -Ă, păliţi, -te, adj. 1. (Despre oameni) Palid. 2. (Despre lumină sau corpuri luminoase) Lipsit de strălucire; stins. – V. păli2.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
páliţă (páliţe), s.f. – Par, nuia, vargă. – Var. (Olt.) păleaţă, (Munt.) păleacă, peleancă. Sl. palica (Miklosich, Slaw. Elem., 35; Cihac, II, 241; Conev 65), cf. sb., cr., slov., ceh., rus. palica, pol. paliczka, mag. pálcza. Var. arată o încrucişare cu a păli „a lovi”. E dubletul lui palţău, s.n. (Trans., băţ) din mag. pálca (Mîndrescu 95).
(Dicţionarul etimologic român)
pălít, pălítă, adj. (pop.) 1. (despre faţă) pârlit, bronzat. 2. (despre plante) veştejit, ofilit, îngălbenit, uscat; pâhăvit. 3. (reg.) atins de rugină sau de tăciune. 4. (reg.; despre holde) crescut prea repede şi fără rod; hulpit. 5. (reg.; despre seminţe) insuficient dezvoltat; copt înainte de maturitate; sec, zbârcit, chircit. 6. (reg. şi fig.; despre oameni) slab, sfrijit. 7. lovit, izbit. 8. îndreptat, pornit (într-o direcţie). 9. culcat, doborât la pământ. 10. (fig.; despre oameni) nebun, aiurit, ţicnit.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)
páliţă, páliţe, s.f. (reg.) 1. prăjină, par; nuia, vargă, băţ. 2. om foarte înalt şi subţire. 3. nărav, meteahnă.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)
Sinonime:
PĂLÍT adj. v. ofilit.
(Dicţionar de sinonime)
PĂLÍT adj. v. galben, îngălbenit, pal, palid, slab, spălăcit, stins.
(Dicţionar de sinonime)
PÁLIŢĂ s. v. băţ, coadă, nuia, par, prăjină, vargă.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
PĂLÍT2, -Ă, păliţi, -te, adj. 1. (Despre oameni) Palid. 2. (Despre lumină sau corpuri luminoase) Lipsit de strălucire; stins. – V. păli2.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Dicţionarul etimologic român)
pălít, pălítă, adj. (pop.) 1. (despre faţă) pârlit, bronzat. 2. (despre plante) veştejit, ofilit, îngălbenit, uscat; pâhăvit. 3. (reg.) atins de rugină sau de tăciune. 4. (reg.; despre holde) crescut prea repede şi fără rod; hulpit. 5. (reg.; despre seminţe) insuficient dezvoltat; copt înainte de maturitate; sec, zbârcit, chircit. 6. (reg. şi fig.; despre oameni) slab, sfrijit. 7. lovit, izbit. 8. îndreptat, pornit (într-o direcţie). 9. culcat, doborât la pământ. 10. (fig.; despre oameni) nebun, aiurit, ţicnit.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)
páliţă, páliţe, s.f. (reg.) 1. prăjină, par; nuia, vargă, băţ. 2. om foarte înalt şi subţire. 3. nărav, meteahnă.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)
Sinonime:
PĂLÍT adj. v. ofilit.
(Dicţionar de sinonime)
PĂLÍT adj. v. galben, îngălbenit, pal, palid, slab, spălăcit, stins.
(Dicţionar de sinonime)
PÁLIŢĂ s. v. băţ, coadă, nuia, par, prăjină, vargă.
(Dicţionar de sinonime)