panda dex - definiţie, sinonime, conjugare
PẤNDĂ, pânde, s.f. Faptul de a pândi. ♦ Loc ascuns de unde se poate pândi. – V. pândi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PÁNDA s.m. invar. Mamifer carnivor asemănător cu un ursuleţ, care are blana albă cu pete negre şi trăieşte în Himalaia (Ailurus fulgens). – Din engl., fr. panda.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PÂND//Ă ~e f. 1) Observare atentă dintr-un loc ascuns. ♢ A sta la (sau de) ~ a pândi. 2) Loc dosit de unde se poate pândi. /v. a pândi
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

PÁNDA s.m. (Zool.) Mamifer carnivor asemănător cu ursul, care trăieşte în Himalaia. [< fr. panda < cuv. tibeto-chinez].
(Dicţionar de neologisme)

PÁNDA s. m. mamifer rar, asemănător cu ursul alb, cu pete negre pe urechi şi în jurul ochilor, care trăieşte în pădurile din Himalaia şi în munţii din China, hrănindu-se cu muguri de bambus. (< engl., fr. panda)
(Marele dicţionar de neologisme)

pândă s. f., g.-d. art. pândei; pl. pânde
(Dicţionar ortografic al limbii române)

pánda s. m. invar.
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
PÂNDĂ s. (rar) pândit. (N-ai observat nimic în timpul ~?)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: pa pan pand

Cuvinte se termină cu literele: da nda anda