PANORAMÁ, panoramez, vb. I. Tranz. (Cin.) A realiza un panoramic. – Din engl. panoram.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
PANORAMÁRE s.f. (Cin.) Acţiunea de a panorama şi rezultatul ei. – V. panorama.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
PANORAMÁ vb. I. tr. (Cinem.) A face o panoramă prin mişcarea aparatului de filmat în sens orizontal sau vertical. [Cf. germ. panoramieren].
(Dicţionar de neologisme)
PANORAMÁ vb. tr. 1. (cinem.) a face o panoramă prin mişcarea aparatului de filmat în sens orizontal sau vertical. 2. a descrie pe larg, a face o prezentare generală asupra unui fenomen, unui complex de evenimente. (< germ. panoramieren)
(Marele dicţionar de neologisme)
panoramá vb., ind. prez. 1 sg. panoraméz, 3 sg. şi pl. panorameáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
PANORAMÁRE s.f. (Cin.) Acţiunea de a panorama şi rezultatul ei. – V. panorama.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
PANORAMÁ vb. tr. 1. (cinem.) a face o panoramă prin mişcarea aparatului de filmat în sens orizontal sau vertical. 2. a descrie pe larg, a face o prezentare generală asupra unui fenomen, unui complex de evenimente. (< germ. panoramieren)
(Marele dicţionar de neologisme)
panoramá vb., ind. prez. 1 sg. panoraméz, 3 sg. şi pl. panorameáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)