pantofi

PANTÓF, pantofi, s.m. Încălţăminte de stradă din piele, din materiale sintetice sau din pânză, care acoperă laba piciorului până la gleznă. – Din germ. Pantoffel.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PANTÓF ~i m. mai ales la pl. Obiect de încălţăminte cu înălţimea până la gleznă. ~i bărbăteşti. ~i sportivi. ~i de toamnă. /<germ. Pantoffel
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

pantóf (pantófi), s.m. – Încălţăminte de stradă, papuc. – Mr. pandoflă, megl. pandofli. It. pantofola, germ. Pantoffel, în dialecte prin intermediul ngr. παντάφλα. – Der. pantofar, s.m. (cizmar); pantofărie, s.f. (cizmărie).
(Dicţionarul etimologic român)

pantóf s. m., pl. pantófi
(Dicţionar ortografic al limbii române)

pantóful-doámnei (bot.) s. m.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
PANTOFII-DOÁMNEI s. pl. v. papucul-doamnei.
(Dicţionar de sinonime)

PANTÓF s. (înv. şi reg.) postal, (reg.) jumătăţi (pl.). (~i de vară.)
(Dicţionar de sinonime)

PANTÓF s. v. papuc.
(Dicţionar de sinonime)