pantograf dex - definiţie, sinonime, conjugare

pantograf

PANTOGRÁF, pantografe, s.n. 1. Aparat utilizat pentru reproducerea unui desen, a unui plan etc. la aceeaşi mărime cu un model dat sau la o scară diferită de a modelului. 2. Dispozitiv montat pe acoperişul unor vehicule electrice, care face contactul între instalaţia electrică a vehiculului şi reţeaua electrică fixă de alimentare. – Din fr. pantographe.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PANTOGRÁF ~e n. 1) Aparat pentru reproducerea unui desen sau a unui plan la scara dorită. 2) Dispozitiv montat pe acoperişul unor vehicule cu tracţiune electrică (tramvaie, locomotive), care realizează contactul cu firul electric; troleu. /<fr. pantographe
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

PANTOGRÁF s.n. 1. Instrument cu care se reproduce mecanic un desen, o gravură la aceeaşi mărime sau la altă scară. 2. Dispozitiv pentru măsurarea conturului secţiunii transversale a unei excavaţii, a unei galerii, a unui tunel etc. 3. Priză de curent pentru vehicule cu tracţiune electrică, prin care se face legătura cu firul aerian. [< fr. pantographe, cf. gr. pas – tot, graphein – a scrie].
(Dicţionar de neologisme)

PANTOGRÁF s. n. 1. instrument cu care se reproduce direct (la scară) un desen, un plan, o hartă etc. 2. dispozitiv pentru măsurarea conturului secţiunii transversale a unei excavaţii, galerii, a unui tunel etc. 3. priză de curent pentru vehicule cu tracţiune electrică, prin care se face legătura cu firul aerian. (< fr. pantographe)
(Marele dicţionar de neologisme)

pantográf s. n. (sil. -graf), pl. pantográfe
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: pa pan pant panto pantog

Cuvinte se termină cu literele: af raf graf ograf tograf