PÁPRICĂ, (1) paprici, s.f. (Reg.) 1. (Bot.) Ardei. 2. Boia de ardei. [Acc. şi: paprícă] – Din magh. paprika.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
páprică s.f. (Trans.) Ardei, boia roşie de ardei. Mag. paprika (Cihac, II, 242). – Der. papricaş, s.n. (tocană cu mult ardei, după obicei unguresc), din mag. paprikás.
(Dicţionarul etimologic român)
páprică s. f. (sil. -pri-), g.-d. art. pápricii; pl. páprici
(Dicţionar ortografic al limbii române)
papricá, paprichéz, vb. I (reg.) a pune boia de ardei.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)
Sinonime:
PÁPRICĂ s. v. ardei, boia, papricaş.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
páprică s.f. (Trans.) Ardei, boia roşie de ardei. Mag. paprika (Cihac, II, 242). – Der. papricaş, s.n. (tocană cu mult ardei, după obicei unguresc), din mag. paprikás.
(Dicţionarul etimologic român)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
papricá, paprichéz, vb. I (reg.) a pune boia de ardei.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)
Sinonime:
PÁPRICĂ s. v. ardei, boia, papricaş.
(Dicţionar de sinonime)