parașutare dex - definiţie, sinonime, conjugare
PARAŞUTÁ, paraşutez, vb. I. Tranz. A lansa din avion cu paraşuta oameni sau obiecte. – Din fr. parachuter.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PARAŞUTÁRE, paraşutări, s.f. Acţiunea de a paraşuta. – V. paraşuta.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A PARAŞUT//Á ~éz tranz. (persoane sau obiecte) A lansa cu paraşuta dintr-un aparat de zbor. /<fr. parachuter
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

PARAŞUTÁRE s.f. Acţiunea de a (se) paraşuta şi rezultatul ei; aruncare, lansare din avion cu paraşuta. ♢ Paraşutarea avionului = fază în evoluţia unui avion care aterizează, caracterizată prin „înfundarea” acestuia de la înălţimea de filare. [< paraşuta].
(Dicţionar de neologisme)

PARAŞUTÁ vb. tr., refl. a (se) lansa din avion cu paraşuta. (< fr. parachuter)
(Marele dicţionar de neologisme)

paraşutá vb., ind. prez. 1 sg. paraşutéz, 3 sg. şi pl. paraşuteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

paraşutáre s. f., g.-d. art. paraşutării; pl. paraşutări
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: pa par para paras parasu

Cuvinte se termină cu literele: re are tare utare sutare