paralalie

PARALALÍE, paralalii, s.f. (Med.) Tulburare a vorbirii care constă în dificultatea de a găsi cuvântul potrivit. – Din fr. paralalie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PARALALÍ//E ~i f. med. Stare patologică constând în tulburarea vorbirii, care se manifestă prin dificultatea de a găsi cuvântul potrivit. /<fr. paralalie
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

PARALALÍE s.f. Tulburare a vorbirii, constând în dificultatea de a găsi cuvântul potrivit. [Gen. -iei. / < fr. paralalie, cf. gr. para – lângă, lalein – a vorbi].
(Dicţionar de neologisme)

PARALALÍE s. f. tulburare a vorbirii constând în folosirea greşită a cuvintelor sau a silabelor. (< fr. paralalie)
(Marele dicţionar de neologisme)

paralalíe s. f., art. paralalía, g.-d. art. paralalíei; pl. paralalíi
(Dicţionar ortografic al limbii române)