paralogie dex - definiţie, sinonime, conjugare

paralogie

PARALOGÍE, paralogii, s.f. (Rar) Transformare analogică a formei unui cuvânt prin apropierea lui de un alt cuvânt asemănător; cuvânt rezultat dintr-o astfel de transformare; enunţ care conţine asemenea cuvinte. – Din fr. paralogie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PARALOGÍE s.f. (Rar) Transformare analogică a formei unui cuvânt prin asemănarea lui formală cu alt cuvânt. [Gen. -iei. / < fr. paralogie, cf. gr. para – lângă, logos – cuvânt].
(Dicţionar de neologisme)

PARALOGÍE s. f. 1. tulburare a gândirii prin deformarea cuvintelor, prin judecăţi şi raţionamente eronate. 2. transformare analogică a formei unui cuvânt datorită asemănării lui formale cu alt cuvânt. (< fr. paralogie)
(Marele dicţionar de neologisme)

paralogíe s. f., art. paralogía, g.-d. art. paralogíei; pl. paralogíi, art. paralogíile
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: pa par para paral paralo

Cuvinte se termină cu literele: ie gie ogie logie alogie