paranoic dex - definiţie, sinonime, conjugare

paranoic

PARANÓIC, -Ă, paranoici, -ce, s.m. şi f., adj. 1. S.m. şi f., adj. (Persoană) care suferă de paranoia. 2. Adj. Care ţine de paranoia sau de paranoici (1), privitor la paranoia sau la paranoici. [Pr.: -no-ic] – Din germ. paranoisch, it. paranoico.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PARANÓI//C1 ~că (~ci, ~ce) Care ţine de paranoia; de paranoia Psihoză ~că. [Sil. -no-ic] /<germ. paranoisch
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

PARANÓI//C2 ~că (~ci, ~ce) m. şi f. Persoană care suferă de paranoia. [Sil. -no-ic] /<germ. paranoisch
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

PARANÓIC, -Ă adj., s.m. şi f. (Suferind) de paranoia. ♢ Psihopatie paranoică = psihopatie la care predomină tendinţa patologică spre formarea de idei dominante şi prevalente, întreţinute de emoţii puternice; psihopatie paranoidă; psihoză paranoică = psihoză care apare de obicei la indivizii cu tendinţă spre supraaprecierea propriei persoane, neîncredere, egocentrism sau la psihopaţii paranoici. [Pron. -no-ic. / cf. germ. paranoisch, fr. paranoïque].
(Dicţionar de neologisme)

PARANÓIC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de paranoia. (< germ. paranoisch, it. paranoico)
(Marele dicţionar de neologisme)

paranóic s. m., adj. m. (sil. -no-ic), pl. paranóici; f. sg. paranóică, g.-d. art. paranóicei, pl. paranóice
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: pa par para paran parano

Cuvinte se termină cu literele: ic oic noic anoic ranoic