PARANTETIZÁRE s. f. notaţie care permite a reprezenta, cu ajutorul unor paranteze, structura constituenţilor unei fraze. (< parantetiza)
(Marele dicţionar de neologisme)
PARANTETIZÁ vb. tr. a efectua o parantetizare. (< fr. parenthétiser)
(Marele dicţionar de neologisme)
parantetizáre s. f., g.-d. art. parantetizării; pl. parantetizări
(Dicţionar ortografic al limbii române)
parantetizá vb., ind. prez. 1 sg. parantetizéz, 3 sg. şi pl. parantetizeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Marele dicţionar de neologisme)
PARANTETIZÁ vb. tr. a efectua o parantetizare. (< fr. parenthétiser)
(Marele dicţionar de neologisme)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
parantetizá vb., ind. prez. 1 sg. parantetizéz, 3 sg. şi pl. parantetizeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)