paraziți dex - definiţie, sinonime, conjugare
PARAZÍT, -Ă, paraziţi, -te, adj., subst. 1. Adj., s.m. şi f. (Organism animal sau vegetal) care trăieşte şi se hrăneşte pe seama altui organism, căruia îi provoacă adesea daune, boli sau chiar moartea. 2. Adj., s.m. şi f. Fig. (Persoană) care trăieşte din munca altora, care nu produce nimic. 3. Adj. Fig. Care nu are un rol util, efectiv; de prisos, inutil. 4. S.m. (La pl.) Perturbaţii electromagnetice de origine externă în transmisiile radiofonice, de telecomunicaţii etc., cauzate de fenomene din alte aparate electrice sau din atmosferă. – Din lat. parasitus, germ. Parasit, fr. parasite.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PARAZÍ//T1 ~tă (~ţi, ~te) şi substantival 1) (despre organisme vegetale şi animale) Care are drept sursă de hrană un alt organism. Insectă ~tă. Ciupercă ~tă. 2) fig. (despre persoane sau grupuri sociale) Care nu lucrează, trăind din munca altora. /<lat. parasitus, germ. Parasit, fr. parasite
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

PARAZÍ//T2 ~ţi m. la pl. Perturbaţii în recepţia undelor electromagnetice, provocate de alte aparate electrice sau de fenomene atmosferice. /<lat. parasitus, germ. Parasit, fr. parasite
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

PARAZÍT, -Ă s.m. şi f. 1. Invitat la masa unui bogătaş din vechea Romă pentru a-l amuza. 2. (Fig.) Persoană care trăieşte pe seama alteia. 3. Fiinţă care trăieşte pe organismul unei alte fiinţe vii, hrănindu-se exclusiv cu substanţele produse de aceasta. 4. (la pl.) Perturbaţie produsă în transmisiile de telecomunicaţii, datorită descărcărilor electrice din atmosferă, scânteilor produse de unele aparate electrice etc. // adj. 1. (Despre fiinţe) Care duce o viaţă de parazit; parazitar. 2. (Fig.) Care nu produce nimic, care trăieşte din munca altora. ♦ (Fig.) Lipsit de funcţie; de prisos. [Cf. fr. parasite, lat. parasitus, gr. parasitos < para – alături, sitos – mâncare].
(Dicţionar de neologisme)

PARAZITI- v. parazito-.
(Dicţionar de neologisme)

PARAZÍT1, -Ă I. s. m. f. 1. organism care trăieşte pe un alt organism gazdă, hrănindu-se exclusiv cu substanţele produse de acesta. 2. (fig.) cel care trăieşte pe seama muncii altora. 3. (pl. m.) perturbaţii în transmisiile de telecomunicaţii, datorită descărcărilor electrice din atmosferă sau scânteilor produse de unele aparate electrice. II. adj. 1. parazitar. 2. (fig.) care nu are un rol util, care trăieşte din munca altora. (< fr. parasite, lat. parasitus, germ. Parasit)
(Marele dicţionar de neologisme)

PARAZIT2(O)- elem. „parazit”. (< fr. parasit/o/-, cf. lat. parasitus, gr. parasitos)
(Marele dicţionar de neologisme)

parazít adj. m., (fiinţă) s. m., pl. parazíţi; f. sg. parazítă, pl. parazíte
(Dicţionar ortografic al limbii române)

parazíţi (tehn.) s. m. pl.
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
PARAZÍT adj. v. inutil, nenecesar, netrebuincios, neutil.
(Dicţionar de sinonime)

PARAZÍT adj., s. 1. adj. v. parazitar. 2. s. pl. (livr.) vermină. (E plin de ~i.) 3. s. (fam.) linge-blide, linge-talere, linge-talgere. (X e un mare ~.) 4. s. pl. v. perturbaţii electromagnetice.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: pa par para paraz parazi

Cuvinte se termină cu literele: ti iti ziti aziti raziti