partenocarpie

PARTENOCARPÍE, partenocarpii, s.f. Fenomen de dezvoltare a ovarului unui organism vegetal fără ca fecundaţia să fi avut loc şi de transformare a ovarului în fruct lipsit de seminţe. – Din fr. parthénocarpie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PARTENOCARPÍE s.f. (Bot.) Fenomen de dezvoltare a ovarului fără ca fecundaţia să fi avut loc şi de transformare a lui în fruct lipsit de seminţe. [Gen. -iei. / < fr. parthénocarpie, cf. gr. parthenos – fecioară, karpos – fruct].
(Dicţionar de neologisme)

partenocarpíe s. f., art. partenocarpía, g.-d. art. partenocarpíei; pl. partenocarpíi, art. partenocarpíile
(Dicţionar ortografic al limbii române)