partinitate
PARTINITÁTE s.f. Faptul de a aparţine unui partid, unei ideologii, unui curent. – Partin[ic] + suf. -itate.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
PARTINITÁTE f. Caracter partinic; apartenenţă la un partid politic. /partin[ic] + suf. ~itate
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
PARTINITÁTE s.f. Faptul de a fi partinic; faptul de a aparţine unui curent, unui partid politic, unei concepţii de clasă; spirit de partid. [< partin(ic) + -itate, după rus. partiinosti].
(Dicţionar de neologisme)
PARTINITÁTE s. f. principiu care exprimă apartenenţa la un curent, la un partid politic, la o concepţie de clasă. (după rus. partiinosti)
(Marele dicţionar de neologisme)
partinitáte s. f., g.-d. art. partinităţii
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
PARTINITÁTE f. Caracter partinic; apartenenţă la un partid politic. /partin[ic] + suf. ~itate
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
PARTINITÁTE s. f. principiu care exprimă apartenenţa la un curent, la un partid politic, la o concepţie de clasă. (după rus. partiinosti)
(Marele dicţionar de neologisme)
partinitáte s. f., g.-d. art. partinităţii
(Dicţionar ortografic al limbii române)