patent dex - definiţie, sinonime, conjugare

patent

[Sinonime]
PATÉNT1, -Ă, patenţi, -te, adj. (Despre sisteme şi obiecte tehnice) Construit în chip special pentru a prezenta garanţii de soliditate, de bună funcţionare sau pentru a putea fi folosit uşor; care funcţionează perfect. ♢ Cleşte patent (şi substantivat, n.) = cleşte special cu care se pot executa diferite operaţii de apucare, de tăiere etc. ♦ (Substantivat, f.) Capsă, buton de încheiat. ♦ (Substantivat, n.) Un fel de târnăcop, folosit în mine. – Din germ. Patent.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PATÉNT2, -Ă, patenţi, -te, adj. (Despre acţiuni sau manifestări ale omului) Care nu se poate tăgădui; de netăgăduit, evident; autentic. – Din fr. patent.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PATÉNT3 s.n. v. patentă.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PATÉN//T1 ~tă (~ţi, ~te) (despre manifestări ale oamenilor) Care exclude orice contestare; de netăgăduit; incontestabil. /<fr. patent
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

PATÉN//T2 ~tă (~ţi, ~te) (despre sisteme tehnice) Care exclude defectele în procesul de funcţionare; cu garanţii de funcţionare bună. ♢ Cleşte ~ cleşte special pentru apucat şi tăiat sârma, tabla etc. /<germ. Patent
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

PATÉNT1, -Ă adj. (Despre acţiuni sau manifestări ale oamenilor) De netăgăduit; autentic, evident. [< fr. patent, it. patente].
(Dicţionar de neologisme)

PATÉNT2, -Ă adj. (Despre încuietori, lacăte) Construit în chip special pentru a prezenta garanţii de soliditate, de bună funcţionare. ♢ Cleşte patent (şi s.n.) = cleşte pentru tăiat şi lucrat sârmă. // s.f. Capsă. [< germ. Patent].
(Dicţionar de neologisme)

PATÉNT3, -Ă adj. (Bot.; despre părţi similare ale unui organ) Bine distinct şi răsfirat. [< lat. patens].
(Dicţionar de neologisme)

PATÉNT s.n. Punct, ochi de tricotaj care permite o elasticitate mai mare. [< germ. Patent].
(Dicţionar de neologisme)

PATÉNT1 s. n. punct, ochi de tricotaj care permite o elasticitate mai mare. (< germ. Patent)
(Marele dicţionar de neologisme)

PATÉNT2, -Ă adj. (despre acţiuni, manifestări ale oamenilor) de netăgăduit; autentic, evident. (< fr. patent)
(Marele dicţionar de neologisme)

PATÉNT3, -Ă I. adj. (despre încuietori, lacăte) construit în chip special pentru a prezenta garanţii de soliditate, de bună funcţionare. o cleşte ~ (şi s. n.) = cleşte pentru tăiat şi lucrat sârmă. II. s. f. capsă. (< germ. Patent)
(Marele dicţionar de neologisme)

patént (care prezintă garanţii, evident) adj. m., pl. paténţi; f. sg. paténtă, pl. paténte
(Dicţionar ortografic al limbii române)

patént (cleşte) s n., pl. paténte
(Dicţionar ortografic al limbii române)

patént s. n. /paténtă s. f. (brevet de invenţie, dreptul de a profesa o meserie), pl. paténte
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
PATÉNT adj. v. evident.
(Dicţionar de sinonime)

PATÉNT adj. v. autentic, bun, curat, veritabil.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: pa pat pate paten

Cuvinte se termină cu literele: nt ent tent atent