patentar

patentár s. m., pl. patentári
(Dicţionar ortografic al limbii române)

patentár, patentári, adj., s. (înv.) (persoană) care plăteşte patentă; (persoană) cu patentă.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)

Cuvinte care încep cu literele: pa pat pate paten patent

Cuvinte se termină cu literele: ar tar ntar entar tentar